Bugete personale

Generația X,Y,Z, I

Ok Boomer, milenialii încă stau cu părinții, generația X era super productivă – dacă ai deschis o pagină de internet în ultimii ani, atunci cel mai probabil știi deja câteva lucruri despre repartiția populației pe generații – chit că se întâmplă din memes sau de pe BBC. Pe noi ne-au interesat mai puțin dependența de cafea organică cu scorțișoară sau povești care încep cu „pe vremea mea era mai bine”. În schimb am vrut să vedem care ar fi distribuția și puterea economică pe generații. Și, fiindcă în orice om exista un boomer ( nu ne-am putut abține ) – îți prezentăm un tabel.

Sursa: Studiul Panorama pe baza celui mai recent recensământ al populației din România; calcule proprii

Ce ni s-a părut și mai interesant, a fost o altă perspectivă care adaugă încă o generație.
Nu, nu a existat un proiect secret prin care a apărut din senin încă o parte a populației într-o perioadă nedefinită a istoriei, deși probabil ar putea fi un început bun pentru un serial SF. Îți vom vorbi despre Generația I.
Principiul de bază e simplu – nu ne interesează anul în care te-ai născut sau distribuția pe sexe – Generația I e super inclusivă și îi aduce la un loc pe toți oamenii care au în comun o altă valoare: Independența financiară, bazată pe educație și economisire inteligentă.
Principiul e simplu – când ai independență financiară ai mai multă libertate. Și e cumva logic – credem că-i mai simplu să-ți iei un sabatic sau să-ți schimbi jobul care-ți cere să fii la birou sâmbăta la ora 11 noaptea dacă știi că ai rezervele care îți acoperă toate nevoile.
Desigur, drumul dintre principii și practică cere putină dedicare, așa că stilul de viață al Generației I se bazează pe bugete personale de investiții și cheltuieli, economisirea unei părți a veniturilor, reevaluarea nevoilor și priorităților și –  nu în ultimul rând – un plan de investiții inteligente și diverse. Mai direct, dacă vrei să strângi, ai nevoie de mai mult decât simplă determinare și o pușculiță. Și începem cu…

Bugetul personal

50/20/30. Care-i una dintre cele mai populare metode de a-ți planifica și administra bugetul și ar însemna ca tu să faci următoarea împărțire:

1. 50% pentru cheltuieli de strictă necesitate sau fixe (locuință, utilități, igienă, cheltuieli școlare strict necesare, transport și îmbrăcăminte esențială și alimente);

2. 20% pentru economii/investiții (rezervă pentru cheltuieli neprevăzute, asigurări, obligațiuni, acțiuni și alte instrumente financiare);

3. 30% pentru cheltuieli neesențiale sau variabile (restaurante, îmbrăcăminte nouă, săli de sport etc).

Cu siguranță vei dori să afli unde încadrezi ratele la creditele pe care le ai? Și bine faci, pentru că nu toate vor fi incluse în aceeași categorie. Dacă ai un credit la casa în care locuiești atunci rata respectivă o vei include în cheltuielile esențiale, dar dacă faci credit pentru o vacanță exotică sau pentru o mașină de lux atunci rata intră în categoria cheltuielilor neesențiale. Și ca să fie și mai interesant, dacă faci un credit pentru a cumpăra o locuință pentru a o închiria atunci vei include rata la capitolul de investiții.

Cum socoteala de acasă rareori coincide cu cea din târg și trăim vremuri în care anumiți vecini se joacă cu robinetul de gaz și nu numai, e dificil să planifici totul în cei mai stricți termeni – și nici nu trebuie. Ca orice ghid, principiul general e mai important. Hai să luăm exemplul unui venit real și să vedem ce ne iese.

Din 5.000 lei, nevoile stricte pot fi de 2.500 – 2.600 lei (50-52%), obiectivele investiționale 1.000 lei (20%) și ce rămâne 1.400- 1.500 lei (28-30%) poate fi alocat pentru cheltuielile variabile (micile plăceri ale vieții).
Iar 50/20/30 poate fi și un punct de plecare pentru identificarea cheltuielilor în exces, iar informațiile pot fi utile pentru a face ajustări. Dacă-ți dai seama că 35% din bugetul tău se duce pe curieri care-ți aduc prânzul și se plâng că nu merge liftul, probabil că trebuie să faci ajustări pentru a-ți atinge obiectivele.

De exemplu, dacă-ți dai seama că depășești cu mult pragul de 50% pe cheltuielile de strictă necesitate, atunci ar trebui să acorzi o mai mare atenție categoriilor de cheltuieli considerate esențiale sau să-ți faci un plan pentru suplimentarea veniturilor.

Când cheltuielile variabile depășesc 30%, fă o prioritizare – ce merită versus ce merită mai puțin. Nu e nevoie să-ți spunem că abonamentul de sală nu e foarte util dacă ai mers o singură dată în ianuarie, bântuit de amintirea piftiei  și fantoma salatei boeuf.

Iar când vine vorba de cei 20% în investiții – 1.000 de lei lunar se pot transforma ușor într-un câștig de 1500 de lei în primul an, la un randament de 8%. Sau 61.000 de lei în zece ani, daca îți plac relațiile pe termen lung.

Economisesc sau investesc?

Bun, acum vine întrebarea eternă. Ți-ai instalat o aplicație care îți arată pe ce cheltuiești și cum să bugetezi, te-ai hotărât că încă o cameră foto pe spatele telefonului nu merită investiția, gătești, mergi mai des pe bicicletă și ai vândut chitara la care n-ai mai cântat din 1999. Îți e mai ușor acum să ai 20% din venit la dispoziție. Ce faci cu banii – îi investești sau îi economisești?

Atâta timp cât economiile tale nu înseamnă că ai o pușculiță sau un loc special sub saltea, atunci răspunsul e puțin diferit de ce ai crede. Fiindcă a-ți ține banii în bancă e tot o investiție. Diferit de a-ți face un portofoliu de acțiuni, dar tot sub investiții intra.

Fiindcă un depozit bancar e important – dacă vrei un fond de rezervă, urgențe sau pur și simplu o sumă de bani pregătită pentru alte investiții. Nu știi niciodată când face iguana ta platfus sau când îți apare o ocazie unică și ai nevoie de bani accesibili.

În același timp, banii se aseamănă cumva cu costumul „ăla bun” pe care îl porți odată la zece ani – nu face prea multe pentru tine stând în șifonier și se mai și demodează. Nu suntem experți în modă, dar când vine vorba de bani am spune că e bine să-i pui la treaba pentru câștiguri pe termen mediu sau lung. Și îi trimiți la lucru atunci când faci achiziții de acțiuni, obligațiuni sau când apelezi la fonduri de investiții.

Ca să-ți dăm și mai mult „yeah, science…!” un reputat profesor de la Universitatea din Chicago a încadrat noțiunile de bază ale finanțelor personale pe o fișă, analizând câteva moduri simple de a crește șansele pentru a intra și a rămâne într-o formă financiară bună:

– economisește pentru situații de urgență înainte de a economisi pentru pensie (banii dintr-un fond de pensie tind să fie investiți în active mai puțin lichide, deci pot implica unele costuri mai mari pentru retragerea anticipată). Majoritatea consultanților financiari recomandă constituirea unei rezerve care să acopere 3 – 6 luni de cheltuieli;

– alocarea activelor este cea mai importantă decizie a unui investitor; majoritatea profiturilor de-a lungul timpului provin din alegerea tipului de investiții (ex. acțiuni vs. obligațiuni), mai degrabă decât din alegerea acțiunii sau obligațiunii potrivite sau a momentului optim de a cumpăra sau a vinde.

– cheltuie mai puțin decât câștigi; așa eviți să rămâi într-o spirală financiară descendentă;aici intra reguli generale cum ar fi 50-20-30.

Desigur, nu orice e pentru oricine. Înotul poate fi cel mai bun sport din lume, dar dacă ți-e frică de apă degeaba îl recomandăm, și la fel e și cu investițiile. Dacă ai un orizont de timp suficient de lung și nu te aștepți ca lucrurile să se întâmple mâine, dacă ești onest cu ce înseamnă toleranța ta la risc – nu vrem să faci un atac de cord dacă îți vezi portofoliul scăzând în valoare cu 15% și mai ales – dacă nu te ghidezi doar după „trăiesc în prezent” și ai dispoziția, energia și dorința de a-ți gândi situația financiară în mod activ de abia atunci îți putem spune că investițiile tale se pot transforma într-o poveste cu happy end.

Tot vorbim de termen mediu lung, iar asta probabil că îți ridica niște stegulețe roșii și îți pui problema că vorbim despre banii pe care îi investești acum și îi vei vedea înapoi la sfântul așteaptă, așa că ne-am gândit să-ți oferim și niște cifre: potrivit unui studiu realizat de Mercury Research, intervievații au considerat un interval de timp de 10 ani ca fiind rezonabil pentru atingerea obiectivelor prin economisire și investiții, cei mai mulți luând în calcul că economisirea să înceapă la vârsta de 20 ani, iar „investirea” banilor la 25, suma minimă lunară pe care doresc să o economisească/investească fiind 500 lei. Deci ai putea lua aceste cifre ca fiind un start pentru ce ți-ai dori să faci și pentru sumele pe care le-ai dedica acestui scop.

Tot din același studiu putem da și o perspectivă neutră asupra instrumentelor financiare. Cei care au participat la studiu văd acțiunile ca fiind cel mai cunoscut produs de investiție, ușor de acceptat și profitabile. Obligațiunile sunt considerate produse pentru începători, mai sigure, dar aducând randamente mai mici, în timp ce criptomonedele sunt “la modă”, dar și cele mai riscante investiții. Nu-ți dăm încă părerea noastră integrală, dar ca teaser, când vorbim despre instrumente financiare de orice fel, nivelul de risc depinde și de mulți alți factori, de la circumstanțele emitentului la climatul politic al momentului. Iar când e vorba de cripto, în România acestea nu sunt considerate instrumente financiare și nici nu sunt reglementate sau autorizate similar cu produsele de investiție.

Și ajungem la concluzia studiului – când a fost vorba de obiectivele investiționale, două au fost luate în considerare: un venit suplimentar la pensie și asigurarea nivelului de trai exclusiv din investiții. Iar cei mai mulți au fost atrași de aceeași perspectivă: Independența financiară.

De ce e bine să îmi diversific economiile? 

Bun. Dacă îmi trebuie răbdare, informații, sânge rece și toate calitățile unui operator din forțele speciale, de ce să nu-mi pun direct banii în bancă și să scap de durerile de cap? Nu de alta, dar investițiile astea par complicate.

Te înțelegem – mulți oameni se simt stresați când e vorba de administrarea bugetelor. Suficient cât să pară un al doilea job. Ce-ți putem spune e că, la fel ca și multe alte lucruri, poate fi pe cât de simplu sau de complicat vrei tu să fie. Știm din experiența că doar a-ți selecta hainele de dimineață poate dura o oră. Iar când vine vorba de investiții, poți alege variante cu care nu-ți bați capul prin diverse servicii de administrare (fonduri, inclusiv cele listate, denumite ETF, sau conturi administrate personalizat) sau poți ajunge la investiții în instrumente complexe care cer o implicare constantă și o curbă de învățare ascuțită. Plaja e largă – trebuie doar să faci un prim pas ca să-ți dai seama ce ți se potrivește.

Super. Ai decis să economisești. Ai găsit intermediarul potrivit (îți dăm mai multe ponturi despre cum să-ți găsești dragostea în finanțe în capitolele din tema „Cum îți alegi brokerul” ) – acum trebuie doar să ai în vedere un proverb – „Nu-ți pune toate ouăle într-un singur coș.” Îți vom vorbi despre diversificare.

Care, ar putea fi definită ca practică de a-ți distribui banii între diferite investiții pentru a reduce riscul total al portofoliului, fără a pierde întregul plus de randament adus de activele mai riscante. Îl poți diversifica pe două paliere: între categorii de active și în cadrul fiecărei categorii. Dacă ultima parte a fost neclară, imaginează-ți că ai investii în acțiuni ale companiilor din diverse sectoare industriale. Extra informații vei găsi la tema „Portofoliul citadelă”.

Și, dacă mai ai nevoie de un argument pentru diversificare, iar nouă ne plac analogiile, gândește-te la un bufet suedez sau la magazinele pentru turiști care vând totul de la tricouri la umbrele și ochelari de soare. Ai șanse mai mici ca veganul cu un cont de twitter să-ți lase o recenzie neplăcută atunci când nu servești doar omletă cu bacon și ai șanse mai mari de a face o vânzare într-o zi ploioasă dacă ai umbrele lângă ochelari de soare. Iar pentru tine, asta înseamnă că e bine să investești și în active care nu sunt neapărat la moda acum, dar peste câțiva ani pot reveni în forță, așa cum s-a întâmplat cu blugii cu talie înaltă.

Și dacă vrei un pont de management al riscului – scade vârsta ta din 100. Ai 30 de ani – atunci poți aloca 70% din portofoliul de investiții în acțiuni și instrumente financiare derivate și 30% în obligațiuni și echivalente de numerar. Apoi, poți diversifica cei 70% între instrumente financiare locale și internaționale și pe diverse sectoare de activitate ale companiilor. La fel și cei 30% între obligațiuni guvernamentale, municipale, corporatiste și pe diverse valute.

Tocmai ai urlat „Discriminare!” spre monitor pentru că regula ți se pare prea conservatoare? Poți face alocarea scazând vârsta ta din 110, ceea ce îți va adăuga la potențialul de apreciere pe termen lung al portofoliului financiar. Astfel, o persoană care are 40 de ani va investi 60% din portofoliu în instrumente cu venit variabil și 40% în instrumente cu venit fix.

Desigur, acestea sunt reguli simple și generale. Pentru serviciile profesionale de administrare intermediarii aleg modele mai complexe, care stabilesc structura portofoliului în funcție de apetitul de risc al fiecărui investitor în parte. Dar, vom lăsa subiectul ăsta pentru altă dată. Între timp, poți să te ghidezi ușor după regulile simple de mai sus și dacă ai nevoie de mai multe informații … știi unde ne găsești.