Cine este Sam Altman, acest Robert Oppenheimer al vremurilor noastre

Ionut Ancutescu - Guest Author

Ionuț a făcut primii pași în presa de business cu echipa care pregătea lansarea Ziarului Financiar, în 1998. Ulterior, a lucrat în redacțiile Biz, Capital, Business Magazin, Money Express, Forbes și Adevărul. Cel mai lung „stagiu” al său este asociat cu NewMoney, revista pe care o coordonează din toamna lui 2016. Proiectul editorial, dedicat mediului antreprenorial, este susținut de investitorul Sacha Dragic – principalul acționar al Investimental.

Sam Altman, CEO-ul OpenAI, organizația în sânul căreia s-a născut ChatGPT, este – probabil – regele neîncoronat al inteligenței artificiale. Cu toate acestea nu deține nicio acțiune în compania pe care a creat-o. Oare, de ce?

  • După primul său exit important, Sam s-a retras la un așram, unde a învățat cum să gestioneze mai bine stresul,
  • A acumulat mare parte din averea sa, estimată la 500 de milioane – 700 de milioane de dolari, înainte de OpenAI,
  • Angajații OpenAI pot să-și vândă acțiunile, în această perioadă. Compania valorează peste 70 de miliarde de dolari.

La un moment dat, prin vară, Sam (38 de ani) a făcut un sondaj pe pagina sa de Twitter (actualul X), în care își întreba prietenii la care dintre blockbuster-urile anului ar fi recomandat să se uite: „Barbie” sau „Oppenheimer”? Filmul care imortalizează viața ilustrului fizician a câștigat detașat.

Ca o ironie, Sam Altman crede că are multe în comun cu personajul real, mai precis cu „tatăl bombei atomice”. Cam are dreptate. Și nu ne referim doar la faptul că s-au născut în aceeași zi (22 aprilie), ci, mai ales, la impactul celor doi asupra istoriei umanității. Poate suna un pic pretențios, dar să privim obiectiv faptele.

Bomba atomică (J. Robert Oppenheimer a avut un rol crucial în inventarea acesteia) a pus capăt celui de-al Doilea Război Mondial, dar a și adus cu sine o problemă existențială pentru întreaga planetă. Pe un principiu similar, inteligența artificială a însemnat un imens pas înainte pentru umanitate, dar poate deveni la fel de periculoasă ca bomba atomică. Ce s-ar întâmpla dacă A.I. ar încăpea pe mâinile unor băieți răi?

Pe 30 noiembrie, OpenAI lansa ChatGPT, roboțelul genial care a intrat în mințile a o sută de milioane de utilizatori, în doar două luni. A fost cea mai tare lansare din istoria tehnologiei. Din acel moment, inteligența artificială a devenit obsesia tuturor.

De altfel, un excelent profil al CEO-ului OpenAI, publicat recent de New York Magazine, are un titlu care îi pune pecetea pentru totdeauna: „Sam Altman este un Oppenheimer al vremurilor noastre”.

Cum s-a născut OpenAI

De altfel, dimensiunea etică e cea care a stat la bazele OpenAI. Sam a creat organizația (non-profit, la început) tocmai ca să le-o ia înainte băieților răi. În 2015, a pus bazele ONG-ului, alături de Elon Musk și alți patru oameni de știință – Ilya Sutskever, Greg Brockman, John Schulman și Wojciech Zaremba.

În 2019, când din OpenAI s-a desprins o entitate comercială, unii s-au scandalizat – o parte dintre angajați au decis să plece atunci, întrucât li s-a părut că idealurile ONG-ului (totul „pentru binele umanității”) erau întinate.  Altman nu și-a însușit nicio acțiune, iar câștigurile investitorilor au fost plafonate, inițial, la 100x. Și, cât ai bate din palme, a atras o finanțare de un miliard de dolari de la Microsoft.

Elon Musk a fost unul dintre criticii cei mai vocali (și nu e deloc de mirare) ai transformării OpenAI în business. El părăsise proiectul cu un an mai devreme. Într-o postare pe fostul Twitter (care azi îi aparține), cel mai bogat om al planetei își explică plecarea prin aceea că scopul inițial al OpenAI, gândit ca o platformă deschisă, ca o contrapondere la Google, a fost distorsionat. Altman are o altă perspectivă.

Cât valorează OpenAI

În continuare, gigantul software din Seattle e cel mai important acționar, deținând 49% din capitalul social al OpenAI, conform The Wall Street Journal.  Din aceeași sursă mai aflăm că valoarea de piață a OpenAI se plasează undeva între 80 de miliarde și 90 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o triplare față de începutul anului.

Evaluarea a fost făcută în contextul în care angajaților li se deschide posibilitatea de a-și vinde acțiunile. Se pare că va fi vorba despre tranzacții de câteva sute de milioane de dolari. OpenAI este una dintre cele mai valoroase startup-uri nelistate, alături de SpaceX și ByteDance (Tik Tok). 

Dar, în definitiv, ce îl motivează pe Sam în toată această poveste? „M-am întrebat ceva de genul dacă nu ar trebui să iau o singură acțiune, ca să nu mai trebuiască să răspund la întrebarea asta vreodată”, a spus el la un eveniment organizat de Bloomberg în vara lui 2023, arată Yahoo! Finance.

Există, totuși, o explicație rațională. OpenAI operează sub guvernanța organizației non-profit cu același nume, din al cărei board Sam face parte. Deci, din rațiuni de independență, a ales să-și sacrifice propria avere.

Din ce e compusă averea lui Sam Altman

Cu altă ocazie, Sam a spus că nu are nevoie de acțiuni, pentru că „are destui bani” – un concept, ce-i drept, greu de pătruns de oamenii de rând. Niciodată, banii nu sunt destui! TheStreet îi estimează averea la 500 de milioane – 700 de milioane de dolari.

Fun fact. Cert este că își cumpărase mai multe McLaren și o casă luxoasă în Big Sur (California), înainte să se dedice OpenAI cu totul.

Anterior, a fost președintele Y Combinator, un faimos accelerator tech, care i-a oferit posibilitatea să ia contact cu startup-uri apetisante. În principiu, acolo unde a pus banii acceleratorului a pus și proprii săi bani. Printre companiile în care a investit se numără Reddit, Stripe, Asana, Pinterest, recent listatul Instacart, Uber, Airbnb sau Neuralink (mai vechiului său asociat, actualul său adversar). O listă mai detaliată a portofoliului, în Crunchbase

Primele milioane le-a făcut odată cu vânzarea Loopt, o aplicație de geo-localizare a prietenilor, pe care a creat-o în studenție, împreună cu iubitul său de la acea oră. (Da, Sam Altman este gay și își dorește o familie cu mulți copii, alături de partenerul său actual, după cum subliniază Business Insider.) Loopt, care s-a dovedit mai degrabă un startup mediocru, a fost preluat de Green Dot pentru 43,5 milioane de dolari.

La așram și în compania călugărului budist

După vânzare, și-a luat un an sabatic și și-a reîncărcat bateriile. Printre altele, a petrecut ceva vreme la un așram (mănăstire în religiile indiene), experiență care i-a schimbat viața, după cum spune el tot pentru New York Magazine. Evreu la origini, Sam a fost atras mai mereu de religiile orientale – unul dintre oamenii cu care îi place să-și petreacă timpul este călugărul budist Jack Kornfield.

De altfel, companiile de succes sunt niște mici religii, nu activități comerciale, în viziunea sa. Iar cel mai mare păcat al unui antreprenor este să nu se gândească la chestiuni de anvergură.

Familia, copilăria și primul Mac

Altman este cel mai mare dintre cei patru copii (are doi frați și o soră) ai unei familii evreiești din suburbiile orașului St. Louis (Missouri). S-a dovedit un copil genial: la vârsta de trei ani a reparat video casetofonul familiei. Când a împlinit opt ani, în 1993, părinții – mama, dermatolog de profesie și tatăl, agent imobiliar – i-au cumpărat un computer Mac LC II. Cadoul avea să-i definească viitorul.

Și-a petrecut copilăria într-un mediu cald, familia sădindu-i permanent încredere în propriile puteri. După liceu, a intrat la Stanford, însă a renunțat la facultate de dragul antreprenoriatului.

E de înțeles – Silicon Valley traversa o perioadă plină de efervescență: Reid Hoffman punea bazele LinkedIn, iar Mark Zuckerberg demara Facebook.

Agenția Internațională pentru Inteligență Artificială

În mod sigur, tânărul Sam nici nu visa pe atunci că numele său va căpăta o greutate comprabilă cu a celor de mai sus. Astăzi, unii critici (mai are și alții în afară de Elon Musk) îi reproșează că se ia mult prea în serios.

Într-un turneu în care a vizitat 25 de orașe din 22 de state, întâlnindu-se cu cei mai puternici oameni ai planetei, a pledat pentru reglementarea inteligenței artificiale și crearea unei agenții de supraveghere, după modelul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (din nou, o paralelă cu Oppenheimer).

Sam a cerut inclusiv în Congresul american reglementarea A.I., unul dintre motivele invocate fiind modul în care va fi afectată piața muncii. De fapt, efectele se văd cu ochiul liber – recenta grevă a scenariștilor de la Hollywood e poate cea mai bună ilustrare. 

Scriitorul și podcaster-ul Jathan Sadowski e de părere că o asemenea agenție nu se va înființa niciodată, din simplul motiv că domeniul e extrem de complex. Agenție, poate nu, însă legislație, poate da. Parlamentul European a ratificat, în vară, primul act normativ care reglementează inteligența artificială.  

Ca o concluzie, putem spune că șeful OpenAI a creat un minunat instrument care ar putea, în cele din urmă, distruge lumea  (scenariul ca A.I. să se întoarcă împotriva oamenilor e pe masă) și tot el se străduie să găsească antidotul. Straniu.

Disclaimer: Acest text nu este scris de ChatGPT.

Articole recomandate
Nu rata noutățile

Abonează-te la newsletter-ul nostru săptămânal, Bursa pe Bune. În plus, clienții au acces la rapoartele zilnice Zori de Bursă și rapoartele Flash Rezultate Financiare.

Esti gata sa investesti? - Investimental.ro
Ești gata să investești?

Începe de azi, e simplu.

Poți începe să tranzacționezi în 15 min. Cu deschidere de cont și alimentare incluse.