Acțiuni

Dacă o firmă ar fi un tort, atunci o acțiune ar fi o felie din el, o bucată delicioasă din capitalul propriu al S.A.-ului.  

Spre deosebire de felia de tort de mai sus, acțiunile iți oferă mai multe drepturi și 0 calorii. Ai dreptul la o cotă parte din profitul firmei, le poți vinde, poți cere informații legate de situația financiară a firmei și la o cotă parte din suma rămasă după plata datoriilor, în cazul lichidării firmei, și cel de preferință, în cazul majorării de capital. 

Deosebirea doi: o felie de tort este mereu la fel ca celelalte felii. Acțiunile vor fi de două tipuri: ordinare și preferențiale. 

Deținătorii acțiunilor preferențiale sunt primii care primesc dividende, până când se atinge nivelul stabilit prin actul constitutiv, dar nu-ți oferă drept de vot în Adunările Generale ale Acționarilor. Deții acțiuni ordinare? Vei avea drept de vot în Adunările Generale, dar vei primi dividende ordinare doar după ce dividendul preferențial a fost plătit. 

Poate România este mai democratic[, fiindcă toate acțiunile de același tip oferă deținătorilor lor drepturi egale (proporțional cu procentul deținut, cu unele drepturi speciale pentru cei care dețin procente mai mari de anumite niveluri stabilite de lege). În alte țări (cum ar fi SUA) există posibilitatea de a avea în cadrul aceluiași tip de acțiuni mai multe ”clase” care oferă deținătorilor drepturi diferite, în funcție de cum este definită fiecare clasă de acțiuni în actul constitutiv al firmei.  

Ok, perfect, până acum știm că acțiunile reprezintă o parte din capitalul social al unei firme, că-ți oferă drepturi și sunt de două feluri și că-n funcție de numărul pe care-l deții poți avea drepturi suplimentare. Deci știm tot, nu? 

Nu chiar. Ar mai trebui să știi că fiecare acțiune are o valoare nominală și una de piață. Prima este înscrisă în actul constitutiv al firmei. A doua este valoare de piață și este dictată de cerere și ofertă. În alte cuvinte, dacă vei cumpăra sau vei vinde acțiuni – a doua valoare va fi cea care te interesează, prima fiind mai mult o abstracțiune juridică 

Ar fi bine de știut și că numărul acțiunilor aflate în circulație este fix la un anumit moment și variază doar dacă Adunarea Generala a Acționarilor hotărăște majorarea sau reducerea capitalului social.  

Și nu în ultimul rând, punctul pe care ar trebui mereu să-l reții – valoarea acțiunilor variază liber în funcție de cerere și ofertă și până acum cel puțin, nu există nici o metodă infailibilă de a anticipa modul în care va evolua pe piață bursieră. De exemplu, prețul de piață al acțiunii ar trebui să se scadă cu valoarea dividendului brut plătit pe acțiune în data ex-dividend. Totuși, în practică, ajustarea nu este aproape niciodată exactă ba chiar au existat cazuri (iraționale, cel puțin aparent) în care prețul a crescut. Sau, pe scurt: dacă cineva îți spune că știe sigur care va fi valoarea unor acțiuni, simte-te liber să ai îndoieli.

Cum câștigi din deținerea de acțiuni?

Când deții acțiuni în portofoliu, ai una sau chiar două mari surse de câștig 

  • creșterea de preț și dividendele, dacă acea acțiune oferă dividende. Adică dacă Adunarea Generală a Acționarilor hotărăște să distribuie din profit și /sau din rezervele companiei o cotă reprezentând dividendul. 

Dacă o companie nu distribuie dividende pentru o lungă perioadă de timp, acesta nu e un lucru neapărat rău. În schimb, ea trebuie să dovedească prin rezultate că face o treabă bună cu acei bani, iar asta să se vadă în creșterea prețului.  

Câteva exemple de la Bursa de Valori București: operatorul de servicii medicale private Medlife (M), grupul de tehnologie Bittnet (BNET) sau dezvoltatorul imobiliar Impact (IMP) nu au dat dividende în ultimii ani. La fel se întâmplă pe piața din SUA cu Google, mai exact grupul The Alphabet (GOOG) sau cu acțiunile Meta Platforms (META). Desigur, aceste companii ar putea ajunge să dea dividende la un moment dat, însă acum investitorii se uită la creșterea business-ului și creșterea profiturilor companiilor. Dacă acestea se întâmplă, logic este ca și prețul acțiunilor să se ia după cum merge compania.  

Mai există încă două modalități de a beneficia de pe urma acțiunilor și anume  

  • participarea la majorări de capital cu cash, atunci când compania oferă discounturi acționarilor existenți. Adică să poți subscrie la un preț sub cel de piață. Acest lucru nu se întâmplă tot timpul, de aceea trebuie urmărit de la caz la caz.  
  • sau atunci când compania răscumpără din acțiuni la un preț mai mare decât cel de piață. Dacă tu ai acțiuni la preț de piață de 2 RON și ți se face o ofertă de către companie să îți fie răscumpărate la 2.3 RON sau la 2.5 RON, devine interesant. Un exemplu în acest sens sunt acțiunile Fondul Proprietatea (FP), unde managementul propune periodic astfel de răscumpărări către acționari. Și aici precizăm că nu se întâmplă tot timpul sau cu toate companiile.

Atenție la distribuirea de acțiuni gratuite

Dacă împarți tortul în mai multe felii nu înseamnă că ai mai mult tort. La fel e și cu acțiunile gratuite: unele companii hotărăsc prin Adunarea Generală a Acționarilor să majoreze capitalul social acordând acțiuni gratuite acționarilor deja existenți.  

E ca și cum o acțiune de 10 RON s-ar transforma de mâine, brusc, în 2 acțiuni. Logic este ca ele să valoreze 5 RON fiecare, pentru că nu s-a creat mai mult “tort”, mai multă valoare, compania fiind aceeași.  

De aceea, teoria spune că după astfel de operațiuni de majorare cu acțiuni gratuite, valoarea din portofoliul tău n-ar trebui să se modifice. Însă în practică, situațiile pot fi diverse: după astfel de operațiuni ai putea vedea o creștere temporară a valorii de piață, sau alteori dimpotrivă, o scădere.  

Și atunci te poți întreba de ce companiile apelează la aceste operațiuni de a acorda acțiuni gratuite: uneori din rațiuni fiscale sau alteori din rațiuni de lichiditate a acțiunilor, dar în mod normal acestea n-ar trebui să influențeze în mod decisiv valoarea fundamentală.  

Nivelul de risc: moderat.

La fel ca pentru toate instrumentele pieței spot, un lucru important de reținut este că nu poți pierde mai mult decât suma investită (spre diferență de instrumentele derivate și tranzacțiile în marjă). Acțiunile individuale sunt, în medie, mai volatile decât obligațiunile sau unele ETF-uri dar aceasta este o evaluare grosieră. De exemplu, acțiunile Transelectrica sunt considerate mai puțin riscante (prin perspectiva riscului de faliment al emitentului) decât obligațiunile emise de un start-up oarecare. 

În alte articole realizate de noi, poți vedea cum analizezi acțiunile, cu ajutorul analizei fundamentale sau financiare, respectiv cu ajutorul analizei tehnice, ca sa îți iei mai bine decizia de a cumpăra sau a vinde. 

Articole similare