Afla despre:

Fonduri de investiții

Unii oameni preferă o aromă, alții își doresc un cocktail – fiindcă e mai greu să nu-ți placă ceva ce combină toate gusturile. Cam așa sunt și fondurile de investiții – portofolii diverse care-ți oferă opțiuni vaste cu o singura investiție. E ca diferența între a investi în panouri solare sau a investi în piața de energie. 

Fondurile pot fi deschise (ETF-uri sau fonduri mutuale ) sau închise. ETF-urile sunt tranzacționate la cel puțin o bursă, prețul de tranzacție depinzând de cererea și oferta din piață. Cele mutuale pot fi transformate în bani doar prin răscumpărarea de către fondul emitent. În schimb, fondurile închise pot fi în ambele situații, tranzacționate sau netranzacționate pe o bursă. Unitățile de fond sunt instrumentele care dau dreptul de proprietate asupra unei părți din ceea ce deține un fond de investiții. 

De ce le-ai alege? Îți spunem un singur cuvânt – diversificare 

„Sună bine, cât mă costă?  

Depinde. Prețul la care poți cumpăra sau vinde unități de fond depinde de tipul fondului însă un prim reper este indicatorul VUAN, publicat doar după verificarea și avizarea lui de către custodele / depozitarul fondului (o bancă sau un broker special autorizați în acest sens).   

Bun. Am vorbit despre unități de fond și fonduri de investiții dar, până la urmă, ce sunt, mai în detaliu. ETF, fonduri mutuale, închise … totul pare puțin confuz, dar nu-ti face griji – clarificăm. 

Hai să începem cu ETF-urile. 

Să zicem că ultimii ani te-au convins că industria farmaceutică…sau poate cea a apărării … ar fi o investiție bună. Însă nu ești sigur că ți-ai pune toate resursele în firma care cercetează penicilina 2.0 ci îți doreșți un orizont puțin mai larg, cine știe, poate iese o pastilă minune. Perfect. Îți prezentăm ETF-urile, fiindcă aceste fonduri de investiții sunt ideale pentru cei care vor să investească în ansamblul bursei sau într-un domeniu, cum ar fi biotehnologia, agricultura … înțelegi ideea. în funcție de cât de mult iți place riscul, îți vei aloca diverse procente din resursele tale către diverse obligațiuni, acțiuni și mărfuri fungibile.   

ETF poate suna intimidant, ca orice acronim, însă Exchange Trade Fund înseamnă literalmente „fond tranzacționat la bursă” iar conceptul exista încă din anii 90. Și, dacă traducerea nu ți-a oferit un indiciu, ele sunt tranzacționate la cel puțin o bursă iar prețul de tranzacționare depinde de…probabil ai ghicit…cererea și oferta din piață. 

Inițial existau doar ETF-uri pasive, iar prin asta nu vrem să spunem că stăteau în fața televizorului privind spre propriul buric, ci aveau ca obiectiv replicarea cât mai apropiată a performanței unui indice bursier de acțiuni sau obligațiuni.  

Desigur, vremurile se schimbă așa că, ulterior, termenul s-a extins și pentru a replica performanța prețului de piață al unor mărfuri fungibile, cum ar fi petrolul sau aurul. Iar, mai recent, au apărut și ETF-urile active, în care indicele urmărit este de fapt un portofoliu administrat activ deci ponderile instrumentelor financiare în portofoliul fondului sunt decise de către o societate de administrare a investițiilor și nu de piață conform capitalizării bursiere a fiecărui instrument sau a altui criteriu strict obiectiv. 

Cererea și oferta din piață dictează prețul de tranzacționare la bursă al unităților ETF. De aceea, pentru ca evoluția prețului să nu devieze de la evoluția indicelui urmărit, este obligatoriu ca orice ETF sa aibă cel puțin un formator de piață și un mecanism de emitere-răscumpărare în relație directă cu fondul, la care au acces doar formatorii de piață, eventual alături de investitori instituționali care pot să subscrie sau să răscumpere cantități mai mari de unități de fond pentru a adapta cantitatea totală de unități ETF la cererea din piață. Iar cotațiile pe care formatorii de piață le oferă sunt adaptate la nivelului VUAN raportat de ETF (care este actualizat la cel mult 1 minut). 

Ok, poate că ești un ferm aderent al motto-ului care spune că cine îndrăznește câștigă și îți dorești randamente mai mari decât cele ale marilor indici bursieri. în acest caz, îți prezentăm fondurile de investiții administrate activ – de regulă fiind vorba de fondurile mutuale și fondurile închise. Ambele implică o societate de administrare a investițiilor sau o echipă de administratori de investiții, angajată direct de fond. Acești experți se ocupă de selectarea activelor în care sunt investiți banii fondului, decizând în ce și cât se investește. 

Partea bună, dacă optezi pentru un fond mutual? Ele pot îngloba mai multe tipuri de active: obligațiuni, acțiuni și mărfuri fungibile dar și proprietăți imobiliare, obiecte de artă, etc. Dezavantajul fondurilor administrate activ este că foarte rar un administrator poate obține în mod susținut și pe termen lung randamente mai bune decât marii indici bursieri. Iar asta înseamnă că, pentru un investitor cu un orizont de peste zece ani, o combinație între ETF-uri ar putea fi o soluție mai eficientă. 

Ai investit într-un fond mutual și vrei să-ți transformi unitățile în bani? Acest lucru este posibil doar prin răscumpărarea de către fondul emitent. în fiecare zi lucrătoare ele au obligația de a de a publica o valoare pentru emiterea și răscumpărarea unităților de fond – care este de obicei VUAN-ul fondului, alături de un posibil comision de emitere sau răscumpărare. În UE, aceste operațiuni se fac la VUAN-ul zilei în care se face cererea de emitere sau răscumpărare. Cu alte cuvinte, nu vei ști exact la ce preț se face sau lichidează investiția. 

Încă un lucru ar fi că, în general, fondurile mutuale sunt administrate activ și investesc doar în acțiuni și obligațiuni (inclusiv cele emise de stat) alături de investiții în alte fonduri și de instrumente monetare cum ar fi depozitele bancare. Există și fonduri mutuale denumite ”fonduri index” care au ca obiectiv replicarea cât mai bună a performanței unui indice bursier, dar nu sunt listate la bursă. 

Fondurile închise pot fi în oricare din cele două situații: listate sau nelistate. Denumirea de ”fonduri închise” este oarecum improprie, deoarece ele se deschid periodic pentru a primi noi investitori sau pentru a răscumpăra unități de fond însă denumirea vine de la faptul că aceste ”ferestre” nu sunt zilnice (uneori putând dura ani până la o astfel de deschidere).  

După cum ți-ai dat seama fondurile închise sunt mai puțin lichide decât celelalte tipuri însă sunt mai versatile din perspectiva tipului de active în care se poate investi, înglobând, la fel ca și cele mutuale, mai multe tipuri de active: obligațiuni (inclusiv cele emise de stat), acțiuni și mărfuri fungibile dar și alte active cum sunt proprietățile imobiliare, obiectele de artă, timbrele, etc. (acestea din urmă fiind de regulă apanajul fondurilor închise). De exemplu, celebrele ”hedge funds” sunt incluse în această categorie de fonduri. 

La fondurile închise listate pe cel puțin o bursă prețul de tranzacționare depinde de cererea și oferta din piață. Acest motiv, cuplat cu faptul că nu există un mecanism care să asigure echilibrarea cererii și ofertei altfel decât prin preț, face ca fondurile închise listate să se tranzacționeze de obicei fie la un discount, fie la o primă față de VUAN-ul cel mai recent, aceste valori fiind unele notabile (câteodată de ordinul zecilor de procente). Periodic se mai pot face emiteri sau răscumpărări de unități de fond direct în relație cu fondul printr-un proces similar cu majorările, respectiv reducerile, de capital social de la firmele listate. 

La fondurile închise nelistate la fel ca și la fondurile mutuale se pot face emiteri sau răscumpărări de unități de fond direct în relație cu fondul la cel mai recent VUAN disponibil. Diferența este că la fondurile închise emiterea și răscumpărarea se fac doar periodic, de obicei la intervale mai mari sau egale de o lună. 

Știm că a fost mult de procesat, internalizat și înțeles și e perfect ok daca simți că este foarte multă informație, însă hai să încercăm un rezumat.  

Daca vrei să investeșți mai degrabă într-un domeniu și nu neapărat într-o firmă, alegi unități de fond și implicit un fond de investiții.   

Vrei transparență maximă, mecanisme de control ale cererii și ofertei și ai un orizont mai lung de investiții? Alege ETF-urile.  De exemplu, pe Bursa de Valori București există un ETF care replică, practic, indicele BET-TR (indicele BET care include și dividendele) și are simbolul TVBETETF. Dacă vrei să iei acțiuni de pe BVB dar nu te decizi exact care sau dacă pur și simplu mergi pe ideea ca bursa românească va evolua pozitiv pe termen de ani de zile, atunci acest ETF-ul este una dintre variantele disponibile (fiind primul și singurul ETF românesc de până acum). 

Îți doreșți șansa de a depăși indicatorii de bursă și o investiție într-un fond administrat activ, fără a fi preocupat de randamentul pe termen lung, asumând-ți că poți să nu știi la ce preț este lichidată investiția? Există fondurile mutuale.  

Planul tău este de a investi în cel mai variat portofoliu iar variațiile prețului de tranzacționare nu te sperie? Atunci poți spera că vei găsi o fereastră de investiție într-un fond închis.   

Și cam atât. Punem pariu că deja le poți explică mai bine prietenilor ce se întâmplă în filmele în care apare un hedge fund manager, nu?

Nivelul de risc:
variabil (de la redus la ridicat, în funcție de activele din portofoliu). 

Un fond monetar sau care investește în titluri de stat va avea, în principiu, un risc redus. Altele care investesc în acțiuni și obligațiuni vor avea, de exemplu, risc moderat în timp ce fonduri care fac investiții în marjă sau unele foarte nișate în domenii mai volatile vor avea implicit un risc ridicat. 

La fel ca pentru toate instrumentele pieței spot, un lucru important de reținut este că nu poți pierde mai mult decât suma investită (spre diferență de instrumentele derivate și tranzacțiile în marjă). De asemenea, faptul că investești într-o colecție de active îți reduce, în funcție de cât de bine este făcută diversificarea, riscul investițional. 

Articole similare